CUVÂNT-ÎNAINTE 

În perioada 5-7 octombrie 2023, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C. S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române, a organizat Conferința anuală a institutului. Manifestarea s-a înscris în suita de sesiuni permanente de comunicări științifice de interes regional, național sau internațional pe care instituția craioveană le desfășoară și care au la bază obiective esențiale, precum: studierea istoriei poporului român, consacrarea și conservarea valorilor autentice, cercetarea științifică și creația intelectuală la cel mai înalt nivel. 

Volumul de față reprezintă rodul muncii cercetătorilor, cadrelor universitare, arhiviștilor, muzeografilor, doctoranzilor din cadrul unor instituții culturale de prestigiu din Oltenia și nu numai. Structurat pe patru capitole: Studii de arheologie și istorie, Viața cotidiană și evoluție socio-economică, Perspective juridice și realități (inter)naționale, Interferențe culturale și lingvistice volumul abordează tematici complexe. 

Paleta de cercetare arheologică din cadrul primei secțiuni acoperă arii vaste, fiind abordate aspecte privind vestigiile materiale din Valea Oltului Inferior, una dintre cele mai bogate în descoperiri, urcând către uneltele de bronz preistorice, ajungând la descoperirile de la Romula, realizate în timpul săpăturilor arheologice din anul 2017. O atenție deosebită este acordată domnitorului Dimitrie Cantemir, în anul 2023 împlinindu-se trei sute de ani de la trecerea sa la cele veșnice. 

În cadrul celei de-a doua secțiuni, studiile și articolele au o tematică diversificată și se observă că istoricii au început să se preocupe de o nouă direcție istoriografică, aceea a studiului vieții cotidiene, pentru a construi interpretări mai nuanțate ale trecutului. Sunt aduse în discuție varii elemente ale vieții cotidiene, de la publicitatea modernă transilvăneană, ca parte vitală a unui sistem economic solid și eficient, la dansuri de salon în secolul al XVIII-lea, de la școlile țărănești organizate, între 1934-1940, în Oltenia, la manifestări ale rebeliunii din anul 1941, în aceeași regiune. 

În capitolul al treilea al lucrării sunt supuse atenției contribuțiile lui Andrei Șaguna în viața Bisericii transilvănene, sistemul legislativ și administrativ din România anilor de după prima conflagrație mondială, legislația electorală românească postdecembristă, mergând până la diversitatea dimensiunilor teoretice de analiză a sistemului Relațiilor Internaționale. De asemenea, cercetări recente fac obiectul articolului 10 Sevastian Cercel Anca Ceaușescu Georgeta Ghionea 

dedicat primei recunoașteri a adunărilor creștine după Evanghelie în România, în contextul în care, în anul 2023 s-au împlinit nouă decenii de când acestea au fost recunoscute ca asociație religioasă în România. 

La fel de consistent este capitolul de studii culturale, cu articole complexe din realitatea românească. Aici, o privire atentă a fost acordată unor instituții și societăți culturale, precum Ateneul Român și Societatea culturală româno-italiană „Dante Alighieri” din Craiova. Arta cămășii cu altiță, mobilierul popular din sudul Olteniei, imaginarul simbolic al descântecelor românești reprezintă tot atâtea idei-cadru de analiză. Capitolul este completat cu studii privind literatura religioasă a perioadei interbelice din Transilvania, analiza stilistică a unui text și marcarea a 220 de ani de la înființarea primului seminar teologic. 

Cele 31 de studii și articole cuprinse în volum tratează teme de actualitate, din domeniul științelor socioumane, putând fi de un real folos, prin informațiile pe care le furnizează, tuturor celor interesați de subiectele abordate. Conținutul științific al materialelor este original și substanțial, ideile sunt exprimate logic, clar și concis. Sursele bibliografice, numeroase, sunt adecvate tematicilor abordate, iar aparatul critic este realizat în mod corespunzător. 

Acad. Dorina-Elena RUSU