Cele două haruri esențiale pentru un credincios în această viață sunt credința și pocăința. Ele sunt cele două aripi pe care el zboară către Cer. Credința și pocăința ocrotesc viața spirituală la fel cum căldura și umiditatea o ocrotesc pe cea naturală.

Domnul Isus Hristos a spus: „dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri” (Luca 13:3). Așadar, pocăința trebuie să fie o realitate în viața oricărui om care aspiră la viața veșnică, altfel acel om va pieri.

Dar ce este pocăința? Cum poate fi caracterizată și, mai important, cum poate fi obținută? Puritanul Thomas Watson analizează în această carte trăsăturile esențiale ale pocăinței, identifică și caracterizează pocăința adevărată prin comparație cu cea falsă, și aduce argumente scripturale solide, într-un limbaj izbitor de clar și simplu, în favoarea pocăinței.

Niciun minut petrecut în această carte nu va fi irosit. Câtă vreme păcatul nu este amar, Hristos nu va fi dulce… Moartea față de păcat este viața pocăinței… Nu ajungem niciodată să-L iubim pe Hristos, câtă vreme nu suntem dezgustați de păcat.

Watson nu uită, însă, să așeze pocăința la locul ei, potrivit Scripturii, așa încât să nu devină, prin ea însăși, meritorie: După ce ai plâns și ți-ai vărsat lacrimile, spune-ți aceasta: „Doamne Isuse, spală lacrimile mele în sângele Tău!”