Această culegere de documente, în două volume, al cărei obiectiv este prezentarea

personalităţii Alexandrinei Cantacuzino şi a vastei sale activităţi feministe, se fundamentează

pe documente inedite din Fondul Familial Cantacuzino de la Arhivele Naţionale ale

României. Acest fond, în cantitate de 1122 unităţi arhivistice, cuprinde documente din

perioada anilor 1853–1969 (s-a păstrat şi o copie din anul 1764), scrise în numeroase limbi

(română, franceză, engleză, germană, poloneză, bulgară, sârbă, chineză, japoneză,

spaniolă, portugheză, italiană, greacă, latină, rusă). Materialul documentar a fost organizat

astfel: la începutul fondului au fost ordonate documentele care se referă la întreaga familie,

urmează cele privind fiecare membru al familiei Cantacuzino, apoi diverse acte cu

fotografiile şi proprietăţile familiei.

Arhivele Naţionale ale României păstrează şi alte documente care au fost consultate

pentru completarea biografiei Alexandrinei Cantacuzino, în special cele din fondurile

Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, Meissner, Aida Vrioni.

Numeroase şi variate sunt documentele aparţinând Alexandrinei Gr. Cantacuzino:

testamente, brevete ale medaliilor primite, memorii, note şi rapoarte privind activitatea

depusă în cadrul asociaţiilor şi organismelor naţionale şi internaţionale, ca membră sau

lideră, discursuri, articole, apeluri şi documentaţie tehnică pentru ridicarea Mausoleului

Eroilor Neamului de la Mărăşeşti. Se adaugă la acestea albumele cu fotografii, invitaţiile

şi ilustratele ce reflectă intensa activitate desfăşurată la numeroase evenimente

internaţionale, la sediul Societății Naţiunilor de la Geneva1, precum şi un album cu desene

realizate de Oscar Lazăr.

Corespondenţa Alexandrinei Cantacuzino întreţinută cu membrii familiei, cu

personalităţi din ţară şi străinătate, ocupă şi ea un loc special în acest fond arhivistic.

Scrisorile provin de la tatăl său, Theodor Pallady, de la surori, Maria şi Georgeta, de la fii,

Alexandru, Gheorghe şi Constantin şi de la soţul său, Grigore G. Cantacuzino. Alte

scrisori sunt de la prinţul Carol, Miron Cristea, I. G. Duca, D. I. Ghica, Vladimir Ghica,

Olga Grigorovici, Victor Mihaly – mitropolit de Alba Iulia, Vespasian V. Pella, Maria

Pelivan, Aglaie Rosetti, Tudor Vianu, de la prieteni, organisme internaţionale şi societăţi

culturale.