Sistemele de comunicare politice au cunoscut o schimbare radicala a mecanismelor de functionare, odata cu dezvoltarea internetului, in general, si a Social Media, in particular. Daca in perioada incipienta a sistemelor clasice de comunicare politica, actantii principali ai diseminarii mesajului politic erau jurnalistii si politicieni, iar publicul nu avea mijloace de interactiune cu acestia, feedback-ul lor fiind intârziat sau chiar inexistent, in perioada Social Media, puterea de influenta a jurnalistilor si politicienilor a scazut considerabil, iar procesul comunicarii este dirijat de utilizatorii retelelor sociale, care personalizeaza mesajul politic, il distribuie si il dezbate, printr-o comunicare interpersonala, in grupurile lor sociale.

Teza de fata isi propune sa prezinte evolutia si caracteristicile celor trei faze de dezvoltare a sistemelor clasice de comunicare politica, pentru a putea identifica principalele caracteristici si noutatile aduse de Social Media, in intreg procesul comunicarii politice si electorale. Totodata ne-am propus sa demonstram ca pagina de Facebook a actorului politic este folosita de catre liderii de opinie mai mult ca sursa de diseminare a mesajului politic catre grupurilor lor sociale si mai putin ca un spatiu de dezbatere a postarilor actorilor politici. In acelasi timp, mesajul actorului politic este dezbatut intr-o mai mare masura in grupurile sociale ale liderilor de opinie decât pe pagina oficiala de Facebook a actorului politic.

De asemenea, ne-am propus sa cercetam in ce masura politicienii se ajuta de temele evenimentelor nepolitice, dar prioritare pe agenda media, in comunicarea lor online si in ce masura influenteaza semnificativ participarea si angajarea utilizatorilor de Facebook in comentarea si diseminarea mesajului de pe pagina de Facebook a actorului politic. In contextul unei deschideri din ce in ce mai mari inlesnite de reteaua de socializare Facebook, vom operationaliza cu termeni noi in acest mecanism de comunicare online, precum angajamentul utilizatorilor, descentralizarea comunicarii in grupuri sociale si reactiile publicului online in raport cu mesajele transmise de actorii politici.

Alegerea acestei teme de cercetare a fost determinata de faptul ca Social Media unul dintre cele mai importante, daca nu, cel mai important mijloc de comunicare in masa, iar acest canal este din ce in ce mai exploatat de actorii politici in campania electorala. De cealalta parte, o campanie politica sau electorala reusita rezida din intelegerea profunda a mecanismelor de comunicare in retelele de socializare si din faptul ca publicul online a devenit un factor cheie in tot acest sistem de comunicare si poate fi transformat in vector important de comunicare a mesajului politic. 

Pâna la ora actuala, domeniul a fost putin cercetat in România, insa in Statele Unite ale Americii, Marea Britanie si chiar in multe tari din Asia si Africa exista o preocupare crescânda asupra analizarii comunicarii politice prin Social Media. 

Originalitatea acestei cercetari consta in faptul ca Social Media a inceput sa fie folosita intens in comunicarea politica din 2008 in Statele Unite ale Americii si in campania electorala din 2012 in România. De altfel, din cauza unei activitati scazute a actorilor politici in retelele de socializare pâna la alegerile parlamentare din 2012, comunicarea politica prin Social Media a fost o tema cercetata destul de putin in România, iar analizele existente nu reuseau sa evidentieze câteva concluzii notabile asupra fenomenului. In cercetarea de fata ne-am propus sa analizam o serie de indicatori de performanta in Social Media si sa scoatem in relief puterea pe care acest mijloc nou de comunicare il are in relationarea actorului politic cu electoratul online. De asemenea, teza de doctorat adapteaza schema comunicarii politice mediatizate dezvoltata de Blumler si Gurevitch la noile tendinte ale comunicarii politice prin Social Media si propunem o noua teorie pe care am intitulat-o “Comunicarea descentralizata in grupuri sociale”.

Pentru a atinge obiectivele formulate cu privire la tema abordata, studiul s-a bazat pe anumite metode ale cercetarii stiintifice, intrucât scopul fundamental al metodologiei este acela de a ne ajuta sa intelegem atât conceptele fundamentale ale cercetarii, cât mai ales relatiile dintre acestea. Pentru a-si putea indeplini functia sa, metodologia cercetarii stiintifice cuprinde, pe de o parte, definirea adecvata a conceptelor-cheie si ale conceptelor operationale, stabilirea unei serii de principii si reguli de desfasurare a investigatiei, stabilirea instrumentelor de lucru pentru culegerea si interpretarea datelor, precum si analizarea acestora din perspectiva empirica. Metodele de cercetare folosite sunt preponderent de tip cantitativ, analizând datele culese din retelele de socializare Facebook, in functie de câtiva indicatori de performanta si care ne vor ajuta sa identificam anumite tendinte de comunicare, ce tin de emitator, specificul publicului online, cât mai ales de particularitatile noului canal de comunicare in masa.

Cercetarea de fata ii va ajuta pe practicienii domeniului comunicarii politice sa inteleaga importanta Social Media in cresterea participarii politice a publicului online, modalitatile prin care utilizatorii retelelor sociale pot fi folositi ca vectori importanti de comunicare in campaniile electorale si politice din mediul online si mecanismele de functionare ale Social Media, prin intermediul carora mesajul politic va fi diseminat si dezbatut in grupuri sociale, printr-o comunicare interpersonala. In campaniile electorale viitoare din lume si din România, Social Media vor fi principalele canale de comunicare politica, iar strategia de comunicare electorala va fi construita in jurul acestui mijloc de comunicare in masa.

Domeniul cercetarii de fata, fiind unul foarte nou in tara noastra, se va dezvolta odata cu noile campanii electorale, iar analizele cantitative pe care le-am realizat in lucrarea de fata si care au evidentiat câteva tendinte importante ale comunicarii politice online vor fi completate, in viitor cu analize de tip calitativ ale reactiilor publicului online, dar si ale strategiilor discursive ale actorilor politici. Dupa ce am cercetat modul in care circula mesajul politic in retelele sociale si modul in care reactioneaza utilizatorii Social Media, urmatorul pas pe care ni l-am propus in dezvoltarea ariei de cercetare este analizarea si altor retele sociale (pe lânga reteaua Facebook) pentru a putea realiza comparatii la nivel de principii de comunicare, dar si la nivel de parcurgere a mesajului politic intre diversele retele sociale care fac parte din Social Media.