登入選單
返回Google圖書搜尋
L'uomo lacrima – Omul lacrimă
註釋

Indice dei contenuti

 

Traian Vasilcau

 

Prefazione dell’accademico Nicolae Dabija

     Traianus – un Simbolo della giovane poesia

 

Ho detto

Il vento

Quando…

Protetta da un pensiero

L’ornamento della Vita infinita

Supplica

Il leggere dell’uomo

Preghiera del Venerdì

Io, come ogni uomo

Colombe

Piove da un secolo

Confessione

Il canto di Sabato

Dalla Valle della Croce...

Il salmo del rinato

Ha avuto pietà di me...

Il salmo della Pazienza

Mani vuote

Come l’invidia...

Cura

Non passa un giorno...

Poiché ancora sono

Io non sono come voi

Proprietà

Lettera in bianco

Non tutti i medici hanno torto...

Città di notte

Nudo

Sei candele...

Sotto l’obbedienza del Padre

Esortazione

Solo Mozart...

Ritorno da nessuna parte

L’arte del Perdono

Canto sereno

Mi piace…

La mia assenza

La rivoltella fiorita

Canto di Riunificazione

Da quando...

Ode alla lingua rumena

La parola Patria...

Aiutami, Madre…

Occhi al cielo...

L’ultimo ruolo, l’ultima scena

Quando mi visiterà il disastro

Grido non gridato

Le nuvole nel cielo...

Da me

Ferma i tuoi anni

Gli alberi...

Poi ha nevicato

Di così tanta fanghiglia…

Con ali e titolo monacale

Mamma…


•••


Tablă de materii

 

Traian Vasilcău

 

Prefață de acad. Nicolae Dabija

    Traianus, un Simbol al poeziei tinere

 

Am zis...

Vântul...

Când...

Sprijinită de-un gând...

Podoaba Vieții fără de sfârșit

Implorare

Citirea omului

Rugăciunea de Vineri

Eu, ca oricare om...

Porumbei

Plouă de-un veac

Spovedanie

Cântul de Sâmbătă

Din Valea Crucii...

Psalmul născutului din nou

De mine s-a milostivit...

Psalmul Răbdării

Mâinile goale

Ca invidia...

Leac

Nu trece-o zi...

Fiindcă mai sunt

Eu nu sunt ca voi

Proprietate

Răvaș în alb

Nu toți medicii greșesc...

Oraș de noapte

Nud

Șase candele...

Sub ascultarea Tatălui

Îndemn

Doar Mozart…

Întoarcerea din nicăieri

Arta Iertării

Cântec senin

Îmi place…

Absența mea

Revolverul înflorit

Cântec de Reunire

De când...

Odă limbii române

Cuvântul Patrie…

Ajută, Maică…

Ochii ridic la cer…

Ultimul rol, ultima scenă

Când mă va vizita pustia

Strigăt nestrigat

Norii pe cer…

Din mine

Mai oprește-ți anii

Copacii...

Atunci a nins

De-atâta-ntinăciune…

Cu-aripi și cin călugăresc

Mamă...