Cartea lui Dan Dungaciu se individualizează prin originalitatea metodei sale: logistica. Sociologia este, prin excelenţă, o "ştiinţă de spate", cum ar spune logisticienii, adică o ştiinţă care serveşte marilor încordări colective (ofensive sau defensive) pe o durată anumită. Dan Dungaciu propune, în acest sens, cel puţin trei procedee de cercetare a sociologiei la scara unei epoci şi a unei arii de civilizaţie, cea europeană în acest caz: a) "centrele logistice ale gândirii sociale" (care susţin reţelele sociologiei); b). "Harta logistică a sociologiei" (româneşti în acest caz); c). Seria teoriilor reprezentative pentru câteva dintre temele dominante ale sociologiei interbelice.
Modelul lecturii dezvăluie o faţă surprinzătoare a uneia dintre cele mai spectaculoase manifestări ale sociologiei în secolul XX: sociologia românească interbelică. Istoria logistică a sociologiei româneşti reconstituie astfel una dintre secvenţele de mare tensiune creatoare ale dramei neamului românesc în secolul al XX-lea, ceea ce face din cartea lui Dan Dungaciu una de excepţie.