Conștienţi de faptul că seria manifestărilor editoriale dedicate celebrării acestei marcante personalităţi din istoria românilor va fi foarte amplă în acest an, ne-am propus să întocmim un volum în care să fie evocat cadrul general-istoric în care s-a afirmat Constantin Brâncoveanu, lărgind aria tematică pentru a include spaţiul românesc în ansamblul lui prin abordări de istorie urbană, istorie economică şi socială, istorie militară, arheologie, demografie istorică, viaţă cotidiană, dar și pentru a încadra domnia lui Constantin Brâncoveanu într-un cadru temporal mai amplu. Am avut în vedere faptul că epoca brâncovenească, punct culminant în evoluţia culturii românești medievale și premoderne, a fost pregătită de toate achiziţiile anterioare ei. Arta brâncovenească, de pildă, a realizat o sinteză între tradiţia populară românească, arta creștină post-bizantină, arta Cantacuzinilor și influenţele artistice europene (Renaștere și Baroc în mod special) și, pe de altă parte, a stat la baza constituirii specificului naţional în arhitectura românească, în timp ce portretele zugrăvite din picturile murale ale epocii au fost la originea unui foarte bogat capitol al picturii moderne – aspecte punctate în unele studii prezente în acest volum.

Carmen Oprescu